Povestea celor 1000 de bile

Pe măsură ce înaintez în vârstă, îmi plac din ce in ce mai mult dimineţile de sâmbătă. Poate că din cauza liniştii pe care o simt atunci când mă trezesc primul sau poate că este doar bucuria neascunsă că nu trebuie să fiu la serviciu. Oricum ar fi, primele ore ale dimineţilor de sâmbată sunt cât se poate de plăcute.
Acum câteva săptămâni, savurând liniştit prima cafea a unei astfel de dimineţi de sâmbătă , am pornit radioul. Ceea ce a urmat a devenit una dintre acele lecţii pe care viaţa ţi le dă din când în când. Iată despre ce este vorba: 
La radio rula o emisiune matinală interactivă, cu păreri exprimate telefonic de ascultători pe tema emisiunii, punctate din când in când de anunţuri ale crainicului prin care îi asigura pe aceştia că le stă la dispoziţie. În fiecare zi a săptamânii, inclusiv în dimineţile de sâmbătă pâna în prânz. La un moment dat a intrat în direct un ascultător care dorea să povestească, oricui dorea să asculte, povestea celor 1000 bile, ceea ce mi-a captat atentia.Şi iată povestea lui, spusă crainicului radio:

Se pare că eşti tare ocupat cu acest serviciu la postul de radio: să ai o emisiune zilnic, inclusiv sâmbăta dimineaţa, nu e un lucru uşor. Sunt convins că te plătesc bine, dar cred că e o ruşine că te ţin departe de familie atât de mult timp. E dureros că în aceste sâmbete în care ai lucrat, ai pierdut primul concurs al fiicei tale sau primul meci de fotbal al fiului tău şi câte altele....
Dă-mi voie să-ţi spun ceva ce pe mine m-a ajutat să-mi stabilesc şi să-mi urmăresc prioritaţile. Este povestea celor 1000 bile.
Vezi tu, într-o dimineaţa de sâmbătă ca aceasta, m-am aşezat la masă şi am făcut puţină aritmetică:
- un om trăieşte în medie 75 ani. Ştiu că unii traiesc mai mult iar alţii mai puţin, dar media este de 75 ani
- am înmulţit 75 cu 52 şi am obţinut 3900, adică nr. de zile de sâmbătă pe care le trăieşte in medie un om
- deoarece în acel moment aveam deja 55 ani, am socotit câte zile de sâmbătă traisem deja, adică aproape 2900
- am socotit apoi că dacă voi trăi 75 ani, mi-au mai rămas aprox. 1000 de sâmbete.
După ce am terminat cu aritmetica, am trecut prin 3 magazine de jucarii şi am cumpărat 1000 bile de sticlă, din acelea cu inserţii colorate, cu care se joacă copiii. Şi am trecut prin 3 magazine pentru că nici unul nu avea 1000 bile. Oricum, până la urmă le-am cumpărat, le-am dus acasă si le-am pus intr-un vas mare şi transparent.
De atunci, în fiecare sâmbătă, am scos câte o bilă şi am aruncat-o. Am realizat că, observând cum se micşorează nr. bilelor din vas, am devenit tot mai concentrat pe lucrurile care contează in viaţă. Nimic nu te motivează şi nu te ajută mai mult în a-ţi stabili prioritaţile în viaţă decât simpla imagine a timpului tău scurgându-se. 
Şi acum dă-mi voie să-ţi spun un singur lucru înainte de a închide şi a merge să-mi trezesc familia pentru a lua împreună micul dejun. În această dimineaţă am scos din vas ultima bilă. Mă gândesc că dacă apuc sâmbăta viitoare sau şi pe cealaltă....pur şi simplu mi s-a dat puţin timp în plus. Şi singurul lucru pe care orice om îl va accepta este puţin timp în plus.
Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu tine şi sincer, îţi doresc să ai parte de mai mult timp cu familia ta. Iar mie îmi doresc să mai fiu pe aici şi să ne mai întâlnim pe acest post de radio.
Bună dimineaţa şi....la revedere!În liniştea care a urmat ai fi putut auzi până şi căderea unui ac pe podea.
Aşa cum v-am spus, această poveste a fost una dintre acele lecţii pe care ţi le dă viaţa atunci când te aştepţi mai puţin."